Poveste cu rime si omonime de Petcu Abdulea

sau
Ce m-a binedispus pe ziua de azi



















Una dintre cărțile pe care le-am împrumutat azi de la bibliotecă are o dedicație.
Cine este generosul sponsor? Încerc să deslușesc semnatura...oau, este chiar autorul, Petcu Abdulea.
M-am emoționat tare, chiar nu am mai ținut până acum în mână o carte cu dedicație din partea autorului.














Încep să citesc:

"Ia zi
Cine, zi de zi,
Ne va spune nouă
O poveste nouă?..."

După prima pagină, mă bufnise râsul. A fost un efort să termin cartea ținându-mi burtoiul de la atâta râs. Aproape mi-au dat și lacrimile.

După ce am închis cartea, mi-am zis că ar fi un cadou minunat pentru niște prieteni de-ai mei, iubitori de poezie și umor.

Sunt inedite rimele cu omonime, dar de un haz nebun sunt și subiectele de inspirație moderne.


Am citit cartea dintr-o răsuflare, Roxi se uita la mine cu niște ochi mari, probabil comportamnetul meu i se părea cel puțin ciudat.
La unele situații am mai făcut o mică pauză să-i explic, adică cum vine vorba, dar peste majoritatea am trecut în goană, le-am ținut doar pentru sufletul meu.

Nu știu cât și ce a înțeles ea la prima lectură. În mod evident, cel care citește(vede negru pe alb) este ajutat de omonimele boldate, dar ea, care doar auzea, nu știu dacă își dădea seama că a mai auzit același cuvânt și cu un vers mai înainte.

Chiar dacă ne întâlnim inevitabil cu omonimele, cred că este destul de derutată de ele.
Ieri, de exemplu, mă întreba de ce am zis ca roata aia are pană, doar pescarușul are pană.
Cum adică broasca de la ușă, a venit să-mi arate broasca ei de jucărie.

Pe o librarie online am vazut o recomandare pentru copii între 7 și 15 ani. Chiar mă gândeam de la ce vârstă i-ar putea prinde tot tâlcul.

Nu știu care mai e programa actuală, dar cred că eu am auzit prima oară de termenul de omonim în clasa a cincea, alături de memorabilul titlu: diftongi, triftongi și hiat.
Și nu stiu dacă la vârsta asta, spre adolescență, copii mai citesc cărti cu poze...

Nu cred că se puteau crea ilustrații mai potrivite. Haioase... pe măsura textului.

Chiar dacă e o carte pentru copii, o s-o recomandat tuturor adulților, indiferent dacă au sau nu copii.