Stiti vorba ceea, Ai grija ce-ti doresti ca s-ar putea sa se-ndeplineasca!?
Iar ma napadesc amintirile si regretele ca nu se mai fac lucrurile ca pe vremea copilariei mele. Unde sa-mi duc si eu copilul sa participe la un concurs? Concurs de orice pot sa faca ei la varsta asta, adica sa se joace. Concurs de biciclete, concurs de desene pe asfalt, de recitat poezii, de cantat, dans...
Stiu, stiu, nu sunt bani. De la revolutie incoace aud aceeasi placa. Acum, de vreo trei ani, avem o scuza oficiala careia ii zicem criza. Din cauza asta trebuie sa stam cu mainile incrucisate si sa ridicam din umeri.
Nu sunt fonduri, nu se mai gasesc sponsori care sa ofere premii castigatorilor.
Imi amintesc ca la primul meu concurs de biciclete am primit o ciocolatica dintr-aia mica, patrata. Vi le mai amintiti? Erau cele mai bune...mmm...N-am mancat-o pana nu m-am laudat la toata lumea.
Revenind la zilele noastre, internetul ocupa o parte importanta din viata noastra. Si in aceasta lume virtuala, am participat la un concurs. Cum in spatele monitorului sunt niste oameni reali, acestia au facut efortul de a ne premia pentru participarea la Atelierul de Paste.
Le multumesc frumos organizatorilor, a fost un cadou frumos atat pentru Roxi, dar si pentru mine.
Acum avem doua amintiri de la Atelierul de Paste, prima fiind floricica din hartie creponata pe care Roxi a mesterit-o. Acum ca a fost premiata, imi tot aminteste cat e de indemanatica...
Pentru mine e o samanta de optimism ca exista in continuare metode de a le organiza competitii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu