marți, 30 martie 2010

Un concurs pe placul nostru :)

Chiar ma gandeam ca de Paste nu am participat la nici un concurs, asa ca acesta pica la fix, sa-i mai dam o ocazie iepurasului sa treaca pe la noi :D!

Sponsorul concursului, EDITURA GAMA pune la bataie un premiu foarte atractiv, un set din colecţia “Cărti de joc educative” (alcătuit din cele 6 titluri ale colecţiei - varianta de raspuns 3).

Tema concursului este: Spune-mi ce ştie să facă!

Raspunsul corect este: Stie sa faca orice este nevoie sa faca!
Sa detaliez:
La frumoasa varsta de doi anisori juma'te, Roxi nu se complica cu activitati banale, gen cititul si scrisul. Acestea sunt lucruri pentru altii, ca Mozart, Einstein, copii carora natura nu le-a dat tocmai un creieras obisnuit.

Roxi in schimb stia teorema lui Pitagora dinainte de a se naste. N-am probat afirmatia asta si nici nu vreau sa intru in demonstratii mai devreme de 4-5 anisori cat mai avem pana la scoala, dar asa i-a ursit verisoara noastra de cand eram insarcinata.
Pai si daca am trecut de faza cu litere si cifre, la ce ne mai trebuie premiul?! Ei, asa sa fie...Poate ne mai aruncam un ochi pe poze, de relaxare :).

Ce altceva mai face?
Roxi traieste in lumea basmelor

Cand te uiti prea mult la filme cu Feti-Frumosi calare pe cai albi, probabil iti creste in cap o iluzie ca ai fi ca ei.














(acesta este poza pentru concurs)

Dar capitanul Hook nu joaca intotdeauna fair-play, si atunci cine te mai salveaza?!









O zana buna, cu siguranta!

luni, 29 martie 2010

De-a v-ati ascunselea













Lui Roxi ii place sa se ascunda. Sa se ascunda foarte bine chiar.











Noroc ca se tradeaza cand zicem "Unde-o fi Roxana??"
ca ea imediat ne ajuta:
"Aicea e!"












Cand fac ordine in dulap si scot toate hainele afara, probabil isi inchipuie ca pentru ea am eliberat spatiul.








O ajuta si silueta sa se camufleze prin spatiile cele mai inguste, dar ii si place sa se contorsioneze.

Melodia imi place tare, e dintr-aia care iti intra in cap si nu mai scapi de ea.
http://www.youtube.com/watch?v=-ti1_tvmliA

miercuri, 24 martie 2010

Bilant la doi ani si jumatate
























Ce mai zice Roxi?!

Hm...e mult spus ca ea zice. E cam economicoasa cu vorba. Totusi, un Buuna, ce ceaci?, spune. Si asta a fost toata conversatia.

Pe limba ei, tura, mai degraba, tu'a defineste, in ordinea asta: prajitura, matura, friptura, tura de la sah.

Ei, ar putea si sa zica. Am auzit-o cu urechile mele cum a zis ciocolata. Da, chiar asa, cu toate literele. Cred ca si-a dat seama de scapare ca dupa aia a revenit repede la varianta prescurtata.

"Nica"(bombonica), a devenit nica dulce, ca sa n-am dubii ce-mi cere.

Eu: Roxi, hai sa ne uitam la desene animate in limba romana.
Ea: Si copii de la cresa vorbesc limba romana!

Ochisorul ei de soacra

Zice ca sub grinda de la dormitorul nostru este o panza de paianjen cu doi elefanti. Eu n-o vad, nici Marius. Dar daca tot slujeste pe post de material didactic imaginar, o lasam pana vin macar zece elefanti.

Fata lu' tata

Dupa baie, eu sunt aia rea. Dupa ce ca am scos-o din apa, mai vreau si s-o imbrac.
Tati, ino. Tati, ajuta-maaa. Si din salvatorul ei, tati devine atacatorul ei. Mami, ajuta-maa.

Tati, ai picioare MAAARI, Sana are 'cioare miiici!

Eu trebaluiesc zgomotos in bucatarie, trantesc, busesc, hodoronc-tronc.
Ea: Mami, ai grija!
Doamne, cat ii de grijulie...:D!

"Ca Georgica"

Inainte de a o da la cresa, ma intalnisem cu o fosta colega care avea o fetita cu un an mai mare decat Roxi si care era deja la cresa. Foarte curioasa am intrebat-o cum e. Mi-a spus ca ei, parintii, nu-si mai recunosc copilul. Inainte se chinuiau s-o faca sa repete dupa ei cuvinte, si acum nu-i mai tace gura, ii pune pe toti la punct. Partea buna era ca vorbea, partea proasta ca vorbea prostii.
Dar cel mai tare ii stresa un anumit ceremonial dinaintea mesei, cand fetita facea un fel de furie, se dadea cu capul de masa, isi smulgea parul din cap, batea cu pumnul in masa.
Ce-ai mama, de ce faci asa?
Asa face Georgica la cresa!

Ei, si avand asta in minte, m-am pregatit sufleteste pentru orice. Dar nu s-a-ntamplat nimic spectaculos. De vorbit, nu se vede nici un progres, si nici nu parea sa-si fi ales vreun idol. Asta pana de curand. Cand o pun pe olita, se apuca cu mainile de manere si se taraie cu tot cu olita inapoi. Ca Lobelt!
Nu stiu ce olita tunata o fi avand Robert, dar pare sa fie visul ei. "Cand o sa fiu mare, o sa ma plimbe cu...covorul fermecat".

marți, 23 martie 2010

Cu ce nu ne mai jucam

Creionul fermecat

















De la Craciun imi ramasese gandul la un joc pe care ni l-a aratat o doamna vanzatoare, se numea "Cine stie castiga". Era cu doua creioane conectate cumva si copilul trebuia sa puna cele doua creioane pe imaginile corecte. Dar ne-a spus ca asta este varianta mai complicata de la "Creionul fermecat", joc de care nu mai avea :(.

Asa dintr-o data mi s-a parut ca Roxi s-a facut fata mare si ca nu-i ofer suficient material didactic pentru intreaga ei capacitate intelectuala. Ne-am dus intins la Carrefour sa-i cautam un joc pe masura. Nu gaseam nimic in magazin pe placul nostru, si in ultima clipa l-am vazut :D. Ah, cata bucurie. Exact asta imi doream!!! Doar 25 de lei, doar atat???!! Unde mai gasesti un joc frumos si destept si ieftin?
Am ajuns acasa, creionul nu mergea. Era ora 22.15. Magazinul cu de toate din cartier se inchide la 22.00. Totusi, am alergat intr-un suflet cu bateriile in mana. Vanzatoarea care tocmai stingea lumina ma-ntreaba: "Da' ce-ti veni la ora asta sa alergi dupa baterii???"
Ajung inapoi acasa, nici cu astea nu merge creionul. Nervi intinsi la maxim la tot familionul, dar nu era cazul, creionul fermecat avea un mic buton de on/off.

Lasand la o parte faptul ca nu e pentru 2 ani, pe mine ma enerveaza tare. Cartonasele nu sunt suficient de groase ca sa nu se indoaie cand apesi cu creionul pe el. Trebuie sa tii creionul perfect perpendicular pe punctul de contact ca sa cante, altfel melodia si asa stresanta emite cu intermitente.
Dupa prima tura de lecturare a intrebarilor, Roxi retinuse pe care punct trebuie sa apese ca sa cante, asa ca nu vad care mai e partea educativa.


Sa desenam frumos













Mi-a placut ideea cu sabloanele, chiar am crezut ca o sa deseneze contururile la imaginile alea, dar sunt prea complicate pentru Roxi. L-am pus si pe asta la naftalina.

vineri, 19 martie 2010

Ziua mamei



















A fost si ziua mamei, cel mai emotionant 8 Martie din viata mea :D.
Primul 8 Martie din viata mea cand sunt sarbatorita, primul 8 Martie cand e ziua mea :).

Toata saptamana 1-8 a fost speciala, doamnele de la cresa au muncit mult cu prichindeii ca sa-i pregateasca pentru serbarea de ziua mamei.
Si noi ne-am pregatit si mai bine, drept urmare stim poezia pe de rost:

As vrea sa-i dau o floare,
Sa semene cu ea,
Dar nici o floare-n lume,
Nu-i ca mama mea.








Copiii au avut misiunea sa le faca mamicilor cadou o felicitare. Misiune indeplinita zilnic de atunci incoace, ori de cate ori i se pare ei ca nu si-a luat toata portia de pupaturi, imbratisari si alte tandreturi. Vine in bucatarie (cu gropite in obraji si facand ocheade), cu felicitarea la raport:
- Pentru tine mami, ghiocelul :)!
- O, mersi, mersi frumos :)! Tu l-ai facut?
- Nu, doamna!
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...